Vietnamul a permis ca câteva sute de demonstranți să organizeze, duminică, un protest împotriva Chinei în fața Ambasadei Chinei din Hanoi împotriva desfășurării de către Beijing a unei platforme petroliere în contestata Marea Chinei de Sud, care a declanșat un impas tensionat și a ridicat temeri de confruntare.
Liderii autoritari ai țării țin strâns controlul asupra adunărilor publice de teamă că ar putea atrage protestatari anti-guvernamentali.De data aceasta, ei au părut să cedeze furiei publice, care le-a oferit și posibilitatea de a-și înregistra propria indignare față de Beijing.
Alte proteste anti-Chine, inclusiv unul care a atras peste 1.000 de oameni în Ho Chi Minh City, au avut loc în alte locații din țară.Pentru prima dată, acestea au fost raportate cu entuziasm de presa de stat.
În trecut, guvernul a distrus cu forța protestele anti-Chine și i-a arestat pe liderii acestora, mulți dintre care militează și pentru mai multe libertăți politice și drepturile omului.
„Suntem înfuriați de acțiunile chineze”, a spus Nguyen Xuan Hien, un avocat care și-a tipărit propria pancartă pe care scria „Get Real.Imperialismul este atât de secolul al XIX-lea.”
„Am ajuns ca poporul chinez să ne înțeleagă furia”, a spus el.Guvernul vietnamez a protestat imediat împotriva desfășurării platformei petroliere pe 1 mai și a trimis o flotilă care nu a putut să treacă printr-un cerc de peste 50 de nave chineze care protejează instalația.Paza de coastă vietnameză a lansat o înregistrare video cu nave chineze care lovesc și trăgează cu tunuri cu apă asupra navelor vietnameze.
Cea mai recentă confruntare din disputata Insulele Paracel, pe care China le-a ocupat din Vietnamul de Sud susținut de SUA în 1974, a stârnit temeri că tensiunile ar putea escalada.Vietnamul spune că insulele se încadrează în platoul său continental și într-o zonă economică exclusivă de 200 de mile marine.China pretinde suveranitatea asupra zonei și a celei mai mari părți a Mării Chinei de Sud – o poziție care a adus Beijingul în confruntare cu alți reclamanți, inclusiv Filipine și Malaezia.
Protestul de duminică a fost cel mai mare din 2011, când o navă chineză a tăiat cablurile de cercetare seismică care duceau la o navă vietnameză de explorare a petrolului.Vietnamul a sancționat protestele timp de câteva săptămâni, dar apoi le-a destrămat după ce au devenit un forum de sentimente antiguvernamentale.
În trecut, jurnaliştii care acopereau protestele au fost hărţuiţi şi uneori bătuţi, iar protestatarii strânşi în dube.
A fost o scenă diferită duminică, într-un parc de vizavi de misiunea chineză, unde vorbitorii de pe dubele poliției transmiteau acuzații că acțiunile Chinei au încălcat suveranitatea țării, televiziunea de stat era la îndemână pentru a înregistra evenimentul, iar bărbații dădeau bannere pe care scria „ Avem toată încrederea în partid, în guvern și în armata populară”.
În timp ce unii demonstranți erau în mod clar legați de stat, mulți alții erau vietnamezi obișnuiți, indignați de acțiunile Chinei.Unii activiști au ales să stea departe din cauza implicării statului sau a sancțiunii implicite a evenimentului, potrivit postărilor online ale unor grupuri dizidente, dar alții s-au prezentat.Statele Unite au criticat desfășurarea platformei petroliere de către China ca fiind provocatoare și inutilă.Miniștrii de externe ai Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est, formată din 10 membri, care s-au reunit sâmbătă în Myanmar înaintea summitului de duminică au emis o declarație în care își exprimă îngrijorarea și îndeamnă la reținere din partea tuturor părților.
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului chinez de Externe, Hua Chunying, a răspuns spunând că problema nu ar trebui să privească ASEAN și că Beijingul s-a opus „încercărilor uneia sau două țări de a folosi problema Mării Sudului pentru a dăuna prieteniei și cooperării generale dintre China și ASEAN”. Agenția de știri de stat Xinhua.
Ora postării: 25-feb-2022